Unde să urci la peste 2500m în carpații românești

Este situat în jumătatea estică a Munților Făgărașului, la sud de linia crestei principale, pe o muchie secundară sudică care se desprinde din Vf. Viștea Mare. Împreună, cele două vârfuri, formează așa-numitul „trapez Viștea Moldoveanu” sau „Acoperișul României”. Dintre traseele care urcă spre acest vârf noi îl recomandăm pe cel care pleacă de la Stâna lui Burnei, pe Valea Rea, marcat cu Triunghi Roșu. Acesta ajunge în Portița Viștei de unde se urmează spre vest marcajul Bandă Roșie până pe Vf. Viștea Mare, iar apoi pe marcajul Punct Roșu dintre Viștea Mare și Moldoveanu se ajunge pe vârf. Timpul estimat pentru acest circuit este de 8 ore. 

Este al doilea vârf montan ca altitudine al României, situat în jumătatea vestică a Munților Făgărașului. Până în perioada interbelică, se știa că Vârful Negoiu este cel mai înalt vârf de pe teritoriul Transilvaniei, apoi al României. Vechea denumire a acestui vârf era Piatra lui Tunsu sau Piatra Tunsului. Oricare traseu de acces pe vârf te poartă prin unele dintre cele mai spectaculoase și sălbatice zone ale Munților Făgărașului: Custură Sărății, Strunga Doamnei, Strunga Ciobanului, Strunga Dracului etc. Probabil că varianta cea mai palpitantă de a ajunge pe vârf este cea care pornește de la Cabana Negoiu, pe marcajul Bandă Albastră, până pe Vf. Șerbota. De pe acest vârf se urmează spre est marcajul crestei principale, Bandă Roșie, care trece prin Custura Sărății până pe vârf. Este știut faptul că traseul marcat prin Custura Sărății este cel mai dificil traseu marcat din Munții Făgărașului. Coborârea înapoi la Cabana Negoiu se poate face, din Șaua Cleopatrei, pe la Piatra Prânzului și pe Cărarea Zmeilor, pe marcajul Triunghi Albastru. Timpul estimat pentru acest circuit este de 8-9 ore.

Este cel de al treilea vârf care completează podiumul vârfurilor făgărășene și este situat în imediata apropiere a Moldoveanului, pe linia creste principale. Trei dintre traseele de acces spre Moldoveanu (de est, de vest și de nord) trec obligatoriu peste acest vârf, care suferă o ”eclipsare de popularitate” din cauza proximității numărului unu. O denumire alternativă a lui este aceea de Colţul Viştei Mari. Unul dintre traseele de acces spre vârf este cel care pornește din orașul Victoria și urmează marcajul Triunghi Roșu până în Portița Viștei. De aici se intră pe marcajul creste principale, Bandă Roșie, spre vest până pe vârf. Timpul estimat, de la indicatorul de intrare pe drumul forestier de până pe Vf. Moldoveanu, este de 7 ore, la care se mai adaugă 6 ore de coborâre pe același traseu.

Este numit metaforic și „Acoperișul Olteniei”, fiind singurul vârf al Munților Parâng de peste 2500 m. Este situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Transalpina și Valea Jiului, fiind un ideal traseu de drumeție de o zi din oricare dintre aceste direcții. Pentru acces spre vârf se poate urca fie dinspre Stațiunea Parâng, fie dinspre Transalpina, din Pasul Urdele, urmând același marcaj, Bandă Roșie, al crestei principale. Timpul estimat pentru traseul Pasul Urdele – Vf. Parângul Mare și retur este de 11 ore. Puteți vedea o povestire aici.

Este situat în jumătatea vestică a Munților Făgărașului, în zona cu cea mai mare concentrare de vârfuri de peste 2500 m. Pe o distanță mai mică de 1,5 km, în linie dreaptă, se găsesc vârfurile Negoiu, Lespezi și Cornul Călțunului. Cel mai mare spectacol al acestui vârf este perspectiva aeriană pe care o oferă asupra Căldării Lacului Călțun. Peretele nordic al acestui vârf, spre Lacul Călțun,are aproape 400 m înălțime. Cel mai scurt și mai comun traseu, în circuit, de acces spre vârf este cel care urmează marcajul Punct Roșu, care pornește de la Complexul Turistic Piscul Negru, urcă pe Piciorul Lespezi și coboară prin Șeuța Lespezilor. Timpul estimat pentru acest circuit este de 6 ore.

Este cel mai înalt vârf al Munților Retezat, fiind situat chiar în partea centrală a acestora. În apropierea lui se găsește cel mai întins lac glaciar al Carpaților României, Lacul Bucura și una dintre cele mai spectaculoase și accidentate părți ale Retezatului, Colții Pelegii. Unul dintre traseele clasice de acces spre vârf pornește de la Cabana Cârnic, pe Bandă Albastră, trece pe la Cabana Pietrele și Cabana Gențiana, până în Curmătura Bucurei. De aici se urmează spre est marcajul crestei principale, Bandă Roșie, care trece peste Vf. Custura Bucurei și ajunge pe vârf. Timpul estimat pentru acest traseu este de 4.30-5 ore. O povestire, în condiții de iarnă, de pe acest traseu puteți vedea aici și aici.

Se află situat în Munții Retezat, imediat la est de Vf. Peleaga, cele două vârfuri fiind separate doar de Șaua Pelegii. Este un vârf cu două „cocoașe” aproape egale, din care se desprinde spre sud o custură care îl leagă de Vf. Custura. La est de acest vârf se găsește unul dintre sectoarele cu marcaj turistic cu cel mai înalt grad de dificultate din Retezat, numit Porțile Închise. Un spectaculos traseu de acces spre vârf este cel care pornește de la Stâna de Râu, urmând marcajul Punct Roșu care urcă pe la Tăul Țapului și Hornul Țapului până în creasta principală, de unde se urmează spre vest marcajul Bandă Roșie până pe vârf. Timpul estimat pentru traseul Stâna de Râu – Vf. Păpușa și retur
este de 5.30 – 6 ore. 

Principala dilemă legată de acest vârf este cea a denumirii corecte, Vânătoarea sau Vânătarea lui Buteanu. Argumentele pro și contra par destul de echilibrate. Particularitățile vârfului sunt acelea că se situează cam pe la mijlocul crestei făgărășene și este singurul vârf de peste 2500 m din Munții Făgărașului situat la nord de creasta principală. Aceste aspecte îl fac să fie unul dintre cele mai bune puncte de belvedere din Munții Făgărașului. Vârful Vânătoarea lui Buteanu este de fapt cel mai înalt punct al Muchiei Buteanu. O a treia particularitate a lui este aceea că este cel mai ușor accesibil vârf de peste 2500 m din România, la aproximativ o oră și treizeci de minute distanță
de la locul de parcare. Traseul clasic cel mai scurt de acces pe vârf pornește de la Cabana Bâlea, urmează marcajul Triunghi Albastru până în Șaua Capra, iar apoi, spre est, Cruce Albastră până pe vârf. Timpul estimat pentru acest traseu este de 1.30 ore. 

Este cel mai înalt dintre vârfurile Munților Bucegi și cel mai important nod orohidrografic al acestora. Pe Vf. Omu se găsesc cea mai înaltă cabană turistică din România și cea mai
înaltă stație meteo. Chiar în punctul cel mai înalt al platoului există un monolit cu înălțimea de aproximativ nouă metri. Un superb traseu de acces spre vârf este cel care pornește din Bușteni, urmează marcajul Bandă Galbenă și urcă prin Valea Cerbului până sus. Un timp estimat pentru acest traseu este de 5.30 – 7 ore. Un alt traseu frumos este cel pe Bandă Roșie, cu un timp estimat de 7.30 – 8 ore. 

Este cel mai estic dintre vârfurile de peste 2500 m din Munții Făgărașului.
În această zonă abrupturile și crestele sălbatice ale zonei centrale lasă loc plaiurilor alpine mai domoale,din marginea cărora ghețarii pleistoceni au „mușcat” creând pitorești căldări glaciare. Unul dintre cele mai frumoase trasee de acces spre vârf este cel care pornește de la Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus urmează marcajul Triunghi Roșu pe la Cabana Valea Sâmbătei și ajunge în Fereastra Mare a Sâmbetei. De aici se urmează spre est marcajul Bandă Roșie al crestei principale până în dreptul Vârfului La Fundu Bândei. În continuare, până pe Vf. Hârtopu Darei, se urmărește o potecă nemarcată dar vizibilă spre SV. Timpul estimat pentru acest traseu, de la bariera de pe drumul forestier Valea Sâmbetei până pe Vf. Dara și retur este 11-12 ore. 

se găsește la aproximativ două sute de metri spre vest față de Vf. Lespezi, acestea fiind separate doar printr-o strungă pietroasă. Vârful este mărginit spre nord și spre vest de pereți abrupți. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Lespezi, având de parcurs în plus, spre vest o porțiune de creastă accidentată marcată doar cu momâi. Atenție! Traseul nu este recomandat celor fără experiență în parcurgerea traseelor alpine.

A fost numit așa după pseudonimul prozatoarei pasionată de drumeții montane, Bucura Dumbravă. Vârful mai are denumirea alternativă de Vârful Ocolit și se găsește la aproximativ trei sute de metri spre SV de Vf. Omu. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Omu, de unde
se urmează o potecă nemarcată spre SV pe o distanță de aproximativ trei sute de metri.

Este vârful care încheie lista vârfurilor de 2500+ m din România, fiind situat în estul crestei făgărășene, la aproximativ patru sute de metri spre nord față de Vf. Hârtopu Darei. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Hârtopu Darei.