Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

Unde să urci la peste 2500m în carpații românești

Află care sunt vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești, pentru drumeții de neuitat.

Vrei să știi care sunt vârfurile montane de 2500 m și de peste 2500 m ale României? Vrei să știi de ce
numărul lor exact este greu de stabilit? Te invităm să afli împreună cu noi răspunsurile la aceste întrebări!
Munții Carpați oferă turiștilor diverse modalități de petrecere a timpului liber în natură. Una dintre dorințele
pasionaților de drumeții montane din România este de a atinge vârfuri reprezentative ale Munților Carpați.

Munții carpați – cadru geografic general

Munții Carpați sunt o unitate majoră de relief a Europei. Ei fac parte din lanțul Alpino-Carpato-Himalayan, și s-au format în cursul orogenezei alpine. Au o lungime de aproximativ 1500 km și altitudini mai mici decât cele ale Alpilor. Carpații se întind pe teritoriul a șapte state, mai mult de jumătate din suprafața acestora fiind pe teritoriul României. Carpații Românești au trei grupe larg acceptate de către geografi: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali. Dintre acestea cea a Carpaților Meridionali este singura care atinge și depășește altitudinea de 2500 m.

De ce am vrea să urcăm un vârf reprezentativ

De ce ai vrea să ajungi pe un astfel de vârf? Pot fi multe motive. Pentru unii e vorba de palmares, pentru alții e un pretext de a ieși în natură alături de prieteni, pentru alții toate motivele la un loc. Nu cred că e importantă altitudinea unui vârf pentru a-i evalua frumusețea. Cu toate acestea în tendințele pasionaților de drumeții montane din România există un trend care presupune urcarea acelor vârfuri din Carpați care ating sau depășesc altitudinea de 2500 m.

Câte vârfuri de 2500+m au carpații româniei și care sunt acestea

Consultând literatura de specialitate constați că e destul de dificil de răspuns la această întrebare. Nu există un consens referitor la câte vârfuri din Carpații Românești ating și depășesc altitudinea de 2500 m. O opinie larg împărtășită, mai ales de către amatorii de palmares montan, este aceea sunt paisprezece vârfuri care îndeplinesc această condiție. Probabil că această opinie creează o simetrie existența a paisprezece vârfuri de peste 8000 pe Terra. Desigur că teoria este combătută de către turiștii mai avizați, care contestă cel puțin unul dintre cele paisprezece vârfuri. Este vorba despre Vârful Capul Morarului – 2501 m din Munții Bucegi. Există încă neclarități și imprecizii legate de altitudinea unora dintre aceste vârfuri. Am făcut aceste precizări doar pentru a sublinia faptul că nu suntem depozitarii adevărului ultim, dar facem efort pentru a prezenta o situație relativ argumentată. Lista pe care o avansăm despre vârfurile de 2500+ m din Carpații Românești este următoarea: 1. Moldoveanu, 2544 m; 2. Negoiu, 2535 m; 3. Viştea Mare, 2527 m; 4. Parângul, 2519 m;5. Lespezi, 2517 m; 6.Peleaga, 2509 m; 7. Păpuşa Mare, 2508 m; 8. Vânătoarea lui Buteanu, 2507 m; 9. Omu, 2507 m; 10. Hârtopu Darei, 2506 m; 11. Călţun/Cornu Călțunului, 2505 m; 12. Bucura/Ocolit, 2503 m; 13. Dara, 2500 m. Pentru amatorii de simetrii montane se poate adăuga Vf. Capul Morarului (M. Bucegi), pe poziția 13, cu 2501 m, urmând a retrograda Vf. Dara(M. Făgăraşului), pe poziția 14.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

1. Vf moldoveanu (2544 m) 

Este situat în jumătatea estică a Munților Făgărașului, la sud de linia crestei principale, pe o muchie secundară sudică care se desprinde din Vf. Viștea Mare. Împreună, cele două vârfuri, formează așa-numitul „trapez Viștea Moldoveanu” sau „Acoperișul României”. Dintre traseele care urcă spre acest vârf noi îl recomandăm pe cel care pleacă de la Stâna lui Burnei, pe Valea Rea, marcat cu Triunghi Roșu. Acesta ajunge în Portița Viștei de unde se urmează spre vest marcajul Bandă Roșie până pe Vf. Viștea Mare, iar apoi pe marcajul Punct Roșu dintre Viștea Mare și Moldoveanu se ajunge pe vârf. Timpul estimat pentru acest circuit este de 8 ore. 

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

2. Vf. negoiu (2535 m)

Este al doilea vârf montan ca altitudine al României, situat în jumătatea vestică a Munților Făgărașului. Până în perioada interbelică, se știa că Vârful Negoiu este cel mai înalt vârf de pe teritoriul Transilvaniei, apoi al României. Vechea denumire a acestui vârf era Piatra lui Tunsu sau Piatra Tunsului. Oricare traseu de acces pe vârf te poartă prin unele dintre cele mai spectaculoase și sălbatice zone ale Munților Făgărașului: Custură Sărății, Strunga Doamnei, Strunga Ciobanului, Strunga Dracului etc. Probabil că varianta cea mai palpitantă de a ajunge pe vârf este cea care pornește de la Cabana Negoiu, pe marcajul Bandă Albastră, până pe Vf. Șerbota. De pe acest vârf se urmează spre est marcajul crestei principale, Bandă Roșie, care trece prin Custura Sărății până pe vârf. Este știut faptul că traseul marcat prin Custura Sărății este cel mai dificil traseu marcat din Munții Făgărașului. Coborârea înapoi la Cabana Negoiu se poate face, din Șaua Cleopatrei, pe la Piatra Prânzului și pe Cărarea Zmeilor, pe marcajul Triunghi Albastru. Timpul estimat pentru acest circuit este de 8-9 ore.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

3. Vf. viștea mare (2527 m)

Este cel de al treilea vârf care completează podiumul vârfurilor făgărășene și este situat în imediata apropiere a Moldoveanului, pe linia creste principale. Trei dintre traseele de acces spre Moldoveanu (de est, de vest și de nord) trec obligatoriu peste acest vârf, care suferă o ”eclipsare de popularitate” din cauza proximității numărului unu. O denumire alternativă a lui este aceea de Colţul Viştei Mari. Unul dintre traseele de acces spre vârf este cel care pornește din orașul Victoria și urmează marcajul Triunghi Roșu până în Portița Viștei. De aici se intră pe marcajul creste principale, Bandă Roșie, spre vest până pe vârf. Timpul estimat, de la indicatorul de intrare pe drumul forestier de până pe Vf. Moldoveanu, este de 7 ore, la care se mai adaugă 6 ore de coborâre pe același traseu.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

4. Vf. parângul mare (2519 m)

Este numit metaforic și „Acoperișul Olteniei”, fiind singurul vârf al Munților Parâng de peste 2500 m. Este situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Transalpina și Valea Jiului, fiind un ideal traseu de drumeție de o zi din oricare dintre aceste direcții. Pentru acces spre vârf se poate urca fie dinspre Stațiunea Parâng, fie dinspre Transalpina, din Pasul Urdele, urmând același marcaj, Bandă Roșie, al crestei principale. Timpul estimat pentru traseul Pasul Urdele – Vf. Parângul Mare și retur este de 11 ore. Puteți vedea o povestire aici.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

5. Vf. lespezi (2517 m) 

Este situat în jumătatea vestică a Munților Făgărașului, în zona cu cea mai mare concentrare de vârfuri de peste 2500 m. Pe o distanță mai mică de 1,5 km, în linie dreaptă, se găsesc vârfurile Negoiu, Lespezi și Cornul Călțunului. Cel mai mare spectacol al acestui vârf este perspectiva aeriană pe care o oferă asupra Căldării Lacului Călțun. Peretele nordic al acestui vârf, spre Lacul Călțun,are aproape 400 m înălțime. Cel mai scurt și mai comun traseu, în circuit, de acces spre vârf este cel care urmează marcajul Punct Roșu, care pornește de la Complexul Turistic Piscul Negru, urcă pe Piciorul Lespezi și coboară prin Șeuța Lespezilor. Timpul estimat pentru acest circuit este de 6 ore.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

6. Vf. peleaga (2509 m)

Este cel mai înalt vârf al Munților Retezat, fiind situat chiar în partea centrală a acestora. În apropierea lui se găsește cel mai întins lac glaciar al Carpaților României, Lacul Bucura și una dintre cele mai spectaculoase și accidentate părți ale Retezatului, Colții Pelegii. Unul dintre traseele clasice de acces spre vârf pornește de la Cabana Cârnic, pe Bandă Albastră, trece pe la Cabana Pietrele și Cabana Gențiana, până în Curmătura Bucurei. De aici se urmează spre est marcajul crestei principale, Bandă Roșie, care trece peste Vf. Custura Bucurei și ajunge pe vârf. Timpul estimat pentru acest traseu este de 4.30-5 ore. O povestire, în condiții de iarnă, de pe acest traseu puteți vedea aici și aici.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

7. Vf. păpușa mare(2508 m)

Se află situat în Munții Retezat, imediat la est de Vf. Peleaga, cele două vârfuri fiind separate doar de Șaua Pelegii. Este un vârf cu două „cocoașe” aproape egale, din care se desprinde spre sud o custură care îl leagă de Vf. Custura. La est de acest vârf se găsește unul dintre sectoarele cu marcaj turistic cu cel mai înalt grad de dificultate din Retezat, numit Porțile Închise. Un spectaculos traseu de acces spre vârf este cel care pornește de la Stâna de Râu, urmând marcajul Punct Roșu care urcă pe la Tăul Țapului și Hornul Țapului până în creasta principală, de unde se urmează spre vest marcajul Bandă Roșie până pe vârf. Timpul estimat pentru traseul Stâna de Râu – Vf. Păpușa și retur
este de 5.30 – 6 ore. 

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

8. Vf. vânătoarea lui buteanu (2507 m)

Principala dilemă legată de acest vârf este cea a denumirii corecte, Vânătoarea sau Vânătarea lui Buteanu. Argumentele pro și contra par destul de echilibrate. Particularitățile vârfului sunt acelea că se situează cam pe la mijlocul crestei făgărășene și este singurul vârf de peste 2500 m din Munții Făgărașului situat la nord de creasta principală. Aceste aspecte îl fac să fie unul dintre cele mai bune puncte de belvedere din Munții Făgărașului. Vârful Vânătoarea lui Buteanu este de fapt cel mai înalt punct al Muchiei Buteanu. O a treia particularitate a lui este aceea că este cel mai ușor accesibil vârf de peste 2500 m din România, la aproximativ o oră și treizeci de minute distanță
de la locul de parcare. Traseul clasic cel mai scurt de acces pe vârf pornește de la Cabana Bâlea, urmează marcajul Triunghi Albastru până în Șaua Capra, iar apoi, spre est, Cruce Albastră până pe vârf. Timpul estimat pentru acest traseu este de 1.30 ore. 

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

9. Vf. omu (2507 m) 

Este cel mai înalt dintre vârfurile Munților Bucegi și cel mai important nod orohidrografic al acestora. Pe Vf. Omu se găsesc cea mai înaltă cabană turistică din România și cea mai
înaltă stație meteo. Chiar în punctul cel mai înalt al platoului există un monolit cu înălțimea de aproximativ nouă metri. Un superb traseu de acces spre vârf este cel care pornește din Bușteni, urmează marcajul Bandă Galbenă și urcă prin Valea Cerbului până sus. Un timp estimat pentru acest traseu este de 5.30 – 7 ore. Un alt traseu frumos este cel pe Bandă Roșie, cu un timp estimat de 7.30 – 8 ore. 

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

10. Vf. hârtopu darei (2506 m)

Este cel mai estic dintre vârfurile de peste 2500 m din Munții Făgărașului.
În această zonă abrupturile și crestele sălbatice ale zonei centrale lasă loc plaiurilor alpine mai domoale,din marginea cărora ghețarii pleistoceni au „mușcat” creând pitorești căldări glaciare. Unul dintre cele mai frumoase trasee de acces spre vârf este cel care pornește de la Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus urmează marcajul Triunghi Roșu pe la Cabana Valea Sâmbătei și ajunge în Fereastra Mare a Sâmbetei. De aici se urmează spre est marcajul Bandă Roșie al crestei principale până în dreptul Vârfului La Fundu Bândei. În continuare, până pe Vf. Hârtopu Darei, se urmărește o potecă nemarcată dar vizibilă spre SV. Timpul estimat pentru acest traseu, de la bariera de pe drumul forestier Valea Sâmbetei până pe Vf. Dara și retur este 11-12 ore. 

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

11. Vf. cornul călțunului (2505 m)

se găsește la aproximativ două sute de metri spre vest față de Vf. Lespezi, acestea fiind separate doar printr-o strungă pietroasă. Vârful este mărginit spre nord și spre vest de pereți abrupți. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Lespezi, având de parcurs în plus, spre vest o porțiune de creastă accidentată marcată doar cu momâi. Atenție! Traseul nu este recomandat celor fără experiență în parcurgerea traseelor alpine.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

12. Vf. bucura (2503 m)

A fost numit așa după pseudonimul prozatoarei pasionată de drumeții montane, Bucura Dumbravă. Vârful mai are denumirea alternativă de Vârful Ocolit și se găsește la aproximativ trei sute de metri spre SV de Vf. Omu. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Omu, de unde
se urmează o potecă nemarcată spre SV pe o distanță de aproximativ trei sute de metri.

Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

13. Vf. dara (2500 m)

Este vârful care încheie lista vârfurilor de 2500+ m din România, fiind situat în estul crestei făgărășene, la aproximativ patru sute de metri spre nord față de Vf. Hârtopu Darei. Traseul spre vârf este cel comun cu cel descris la Vârful Hârtopu Darei.

Echipament de drumeție

În funcție de ce fel de tură dorim să facem pe munte, echipamentul necesar poate conține o diversitate de articole. Dintre cele de bază amintim:

În sezonul cald și fără zăpadă/gheață: rucsac, ghete/bocanci, recomandat impermeabili și cu talpă aderentă (în funcție de sezon), îmbrăcămintea tehnică - în trei straturi atunci când condițiile meteo o impun , bidon de apă, cort, sac de dormit, izopren, geaca pentru ploaie, șapcă și ochelari de soare, cremă de protecție UV, bețe de trekking și drumeție, lampă frontală, trusă de prim-ajutor, un telefon cu bateria încărcată sau o baterie externă de rezervă, aplicații GPS, hartă și busolă. În cazul traseelor expuse și cu pericol de căderi de pietre se adaugă: casca, ham, lonjă, coardă de asigurare, carabine etc.
În sezonul rece și cu zăpadă/gheață sunt necesare suplimentar: parazăpezi, mănuși, căciulă, colțari, bocanci adecvați montării colțarilor, piolet, geacă de puf, termos, iar, în funcție de traseu, putem adăuga: ham și coardă de asigurare.

La final, atragem atenția că:
 Nu îndemnăm pe nimeni să părăsească marcajul turistic sau să parcurgă trasee turistice pentru care nu are experiența, aptitudinile tehnice sau cele de orientare în teren accidentat!
 Nu îndemnăm pe nimeni să parcurgă trasee dificile, fără echipamentul de siguranță adecvat

Recomandarea noastră de produse

  • Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

    Bocanci înalți din piele impermeabili trekking crosscontact ontrail 100 bărbați

  • Unde să urci la peste 2500m în Carpații Românești

    Pantalon hidrofob și cu protecție vânt trekking la munte mt900 gri bărbați

  • RECOMANDAREA NOAstră de produse

    Geacă cu umplutură din puf
    trekking la munte mt100 -5°c galben damă

  • RECOMANDAREA NOAstră de produse

    Jachetă impermeabilă drumeție la munte mh500 ocru damă


Acest articol a fost oferit de Munții Noștri.

Te-ar mai putea interesa:

Geci trekking

Cum alegem o geacă din puf sau vatelină?

Îți dorești să achiziționezi o geacă pentru trekking sau drumeție, dar nu știi pe care să o alegi? Descoperă recomandările noastre pentru a face cea mai bună alegere!

CUM ALEGEM ÎNCĂLȚĂMINTEA POTRIVITĂ PENTRU DRUMEȚIE SAU TREKKING?

Cum alegem încălțămintea potrivită pentru drumeție sau trekking?

Dacă ești practicant de drumeție sau trekking, încălțămintea este elementul cel mai important din echipament. Alegerea corectă a acesteia este esențială pentru a te bucura pe deplin de practica sportivă. Astfel, pentru tine am realizat un ghid complet care te va ajuta să te încalți potrivit!

Cum să alegi echipamentul pentru drumeție pe timp de iarnă

Cum să alegi echipamentul pentru drumeție pe timp de iarnă

Cum alegi echipamentul de drumeție pe timp de iarnă. Reguli de care să ții cont și recomandări inspirate de produs din oferta Decathlon.ro