Șocul hipotermic – ce este și cum îl previi

Medicii clasează hipotermia în 3 categorii, în funcție de gravitatea simptomelor și de efectele pe care șocul hipotermic le are asupra organismului.

Hipotermia ușoară se instalează atunci când temperatura internă a corpului scade sub 35 de grade Celsius, până la 32 de grade Celsius. În momentul instalării șocului hipotermic, organismul face eforturi pentru a se încălzi și pentru a readuce temperatura corpului la valorile optime. Ca urmare a acestor eforturi, începem să tremurăm, intrăm într-o stare de letargie care se transformă treptat în confuzie și iritabilitate, iar uneori începem să halucinăm. La nivel fiziologic, pielea devine rece și se albește, avem dificultăți în a ne menține echilibrul și în a ne exprima coerent. Ritmul cardiac crește, respirația devine din ce în ce mai accelerată, reflexele sunt încetinite și nu mai putem efectua manevre cu un grad mare de dificultate.

Între 32 și 28 de grade Celsius, apare hipotermia moderată, dacă temperatura nu revine la coordonatele normale pentru o bună funcționare a funcțiilor organismului. În acest interval, tremurăturile încetează, însă apar alte simptome îngrijorătoare: ritmul cardiac este încetinit, confuzia mentală se accentuează și nu mai putem distinge între ce este real și ce ne imaginăm, mișcările corpului sunt din ce în ce mai greu de coordonat și avem dificultăți în a ne exprima. Fluxul sanguin nu mai ajunge la extremități, în capilare, iar articulațiile devin rigide.

În cazul în care nu reușim să aducem temperatura corpului la un nivel normal, apare hipotermia severă, care se instalează sub pragul de 28 de grade Celsius. Pulsul scade din ce în ce mai mult, respirăm cu greutate și ne aflăm în imposibilitatea de a ne mișca. Când temperatura corpului este mai mică de 28 de grade Celsius, efectele sunt din ce în ce mai grave și includ pierderea progresivă a cunoștinței, halucinații și nivel scăzut al energiei, până la stop cardiorespirator.

Este important de știut că șocul hipotermic poate apărea chiar și în sezonul cald, mai ales la munte, unde variațiile drastice de temperatură apar frecvent. Excursioniștii mai puțin experimentați se pot confrunta cu efectele hipotermiei, dacă nu sunt echipați corespunzător și nu urmează recomandările salvamontiștilor. În cazul în care mergi pentru prima oară într-o drumeție pe munte, care durează mai multe ore sau chiar câteva zile, este important să te îmbraci conform condițiilor de climă și să îți iei toate măsurile pentru a evita hipotermia, mai ales în locurile unde accesul la servicii medicale este dificil.

Nu ignora simptomele, chiar dacă ți se pare că nu sunt atât de grave și că le poți remedia. Cu cât petreci mai mult timp în mediul care îți afectează funcțiile vitale, cu atât recuperarea va fi mai grea. De aceea, este important să ajungi la un medic în cel mai scurt timp, pentru a limita efectele adverse asupra organismului.

Dacă ești într-o drumeție, este recomandat să te întorci din drum și să ajungi în cel mai scurt timp la doctor. Primele simptome îngrijorătoare, pentru care trebuie să consulți un specialist, sunt colorația albastru-violacee a buzelor, accelerarea sau scăderea ritmului cardiac, pulsul mai slab sau absent, modificările bruște ale stării de alertă, leșinul, lipsa de reacție, modificările comportamentale, confuzia, halucinațiile, delirul, pupilele dilatate.

Medicul va stabili diagnosticul prin măsurarea temperaturii, care este primul indicator pentru instalarea șocului hipotermic. Apoi se recomandă testele de laborator și cele toxicologice și care măsoară alcoolemia. Se măsoară valorile glicemiei, electroliții, ureea, creatinina și gazele arteriale sanguine, pentru a determina cauza șocului hipotermic.

Prima măsură care trebuie luată, pentru a preveni pierderile suplimentare de căldură, o reprezintă înlăturarea hainelor ude și înfășurarea pacientului în pături groase. Apoi se stabilește gradul de severitate al șocului hipotermic și se măsoară instabilitatea cardiovasculară. Pentru pacienții care au fost deja stabilizați, creșterea temperaturii centrale se face treptat, cu câte 1 grad Celsius pe oră.

În cazul în care pacientul suferă de instabilitate cardiovasculară și temperatura corpului este mai mica de 32 grade Celsius, este recomandată reîncălzirea activă externă, cu perne speciale de încălzire. Pentru persoanele a căror temperatură este mult mai scăzută și prezintă hipotensiune arterială sau stop cardiac, este nevoie de efectuarea unei încălziri centrale, care presupune introducerea de lichid încălzit în cavitatea toracică. Când temperatura centrală este scăzută și a fost cauzată de hipotermie, se instalează hipotensiunea și bradicardia, de aceea nu se recomandă un tratament agresiv. Sunt necesare manevre de resuscitare cardiovasculară, pentru pacienții care au fibrilație ventriculară asu asistolie.   

Cele mai des întâlnite cazuri de hipotermie apar la persoanele care se aventurează în drumeții și nu au experiență cu condițiile atmosferice deosebite de pe munte. Scăderea excesivă a temperaturii corpului apare cel mai des în cazul frecventării traseelor alpine cu versanți orientați spre nord, dacă se parcurg porțiuni fără expunere solară sau se înnoptează la altitudini mari, fără echipament potrivit.

Primul lucru pe care trebuie să îl faci, în cazul în care o persoană din grup suferă de șoc hipotermic, este de a anunța imediat medicul și de a cere sfaturi pentru a remedia efectele hipotermiei. Evaluează funcțiile vitale, în special pulsul, pentru a putea comunica medicului starea exacta a persoanei care suferă un șoc hipotermic. Îndepărtează hainele umede și înlocuiește-le cu unele uscate. Este important ca bolnavul să fie transportat într-un loc cald și să fie reîncălzit treptat. Este de evitat expunerea directă la o sursă de căldură (radiator, sobă, foc de tabără, apă fierbinte), lucru care poate duce la apariția de aritmii cardiace. În schimb, folosește pături încălzite, cu care trebuie să acoperi întreg corpul și capul, sau orice produse aflate la îndemână care pot încălzi . Dacă folosești sticle cu apă fierbinte, nu le pune direct pe pielea bolnavului, ci învelește-le într-un material textil.

În cazul în care hipotermia este severă și persoana nu răspunde normal la niciuna dintre manevrele expuse mai sus, este necesar masajul cardiac, până când își revine sau până la apariția unui echipaj medical de urgență.

Este important să se acționeze rapid, pentru că degerăturile și hipotermia pot duce la afecțiuni severe, care pot fi corectate foarte greu sau nu mai pot fi remediate niciodată.

Pentru a evita toate situațiile periculoase, accidentările, degerăturile sau hipotermia, nu pleca niciodată singur la drum, mai ales dacă ești începător și nu cunoști traseul. Nu te deplasa singur, mai ales noaptea sau în zone izolate și în condiții de vreme extremă. Dacă suferi o accidentare, încearcă să nu rămâi imobilizat o perioadă lungă de timp, pentru a evita degerăturile și hipotermia. Chiar dacă nu te poți deplasa, încearcă să faci mișcări ușoare, să îți dezmorțești membrele și să nu stai nemișcat. Mergi în drumeții cu persoane cu experiență în acest tip de activități, care cunosc traseele și au noțiuni solide de orientare în spațiu și de prim-ajutor.

Sunt multe soluții pentru a preveni șocul hipotermic, iar cea mai eficientă este folosirea unui echipament corespunzător, care să te protejeze de frig și de ploaie. Poartă imbracaminte groasă, impermeabilă, creată special pentru drumeții, care să acopere extremitățile. În cazul în care umezeala a pătruns prin haine, este nevoie să le schimbi imediat cu unele uscate. Alege mănuși groase, cu un singur deget, care protejează mai bine mâinile și permit mișcarea lejeră a degetelor. Acoperă bine capul, fața și gâtul; cea mai mare parte a căldurii se pierde prin partea superioară a corpului. Incaltamintea trebuie să fie solidă, stabilă, confortabilă și impermeabilă, pentru a te proteja de umezeală și de frig.

Nu consuma alcool înainte de o drumeție la munte. Deși se spune că alcoolul te ajută să te încălzești, acesta scade dramatic temperatura corpului. Băuturile alcoolice îți dau senzația de căldură, însă consumul acestora afectează reflexele unui corp sănătos, inclusiv menținerea unei temperaturi normale când este frig. Alcoolul este vasodilatator, astfel, volumul de sânge care ajunge în capilare crește, dând senzația de căldură. De fapt, apărarea naturală a corpului este afectată și determină contractarea vaselor de sânge, care nu mai pot asigura temperatura normală a corpului.

Dacă urmează să petreci mai multe zile în drumeție, este recomandat să ai un plan bine stabilit, pentru a alterna perioadele pe care le petreci afară, în frig, cu cele în care îți refaci forțele, la un popas, cabană sau la cort. Hidratează-te corespunzător și consumă alimente cu aport energetic mare, care să te ajute să te refaci și să reziști.

Evită să petreci prea mult timp în vânt, fapt care determină pierderea rapidă a căldurii corpului. Dacă, totuși, nu ai posibilitatea să te adăpostești, evită expunerea excesivă a pielii la vânt; degerăturile pot apărea în interval de doar câteva minute.

Dacă urmează să pleci în drumeție în lunile reci, asigură-te că te pregătești corespunzător, cu echipament adecvat, potrivit traseului ales. Informează-te din timp ce trebuie să faci pentru a evita degerăturile și hipotermia, pentru a minimiza efectele, în cazul în care se instalează șocul hipotermic.