Află ce este răul de înălțime, cum apare și cum îl poți evita.
La prima vedere, ai zice că în România nu prea are unde să-ți fie rău de altitudine, dar dacă locuiești într-un oraș cum este București și te duci să faci un traseu în Făgăraș, ai șanse să experimentezi dureri de cap, asociate de obicei cu diferențele mari de altitudine la care te expui într-o perioada scurta de timp. Răul de înălțime, sau maladia de altitudine, poate începe să se resimtă la altitudini de aproximativ 2.000 de metri sau chiar mai jos în cazul unor persoane sensibile. Cu toate acestea, simptomele pot deveni mai evidente și mai severe pe măsură ce câștigi altitudine.
O drumeție la altitudini mai mari de 2500 m poate fi o experiență plină de adrenalină, dar vine cu un set unic de provocări. Și una dintre principalele preocupări pentru drumețiile care se avântă spre înălțimi este răul de altitudine. În rândurile următoare vom afla ce implică răul de altitudine, cum să vă aclimatizați eficient și sfaturi pentru antrenarea pe traseele la altitudini mari.
Pe măsură ce urci pe munte, la altitudini mari (mai mari de 2500 m), presiunea aerului scade din cauza moleculelor de oxigen care sunt mai puține (aerul este rar). Și pentru că organismul tău nu primește oxigen suficient, poți experimenta hiper-ventilație și o oboseală constantă. Organismul reacționează astfel automat făcând anumite "ajustări" pentru a face față altitudinii cum știe el mai bine.
Răul de altitudine apare în general pentru expediții ce depășesc 3000 de metri, dar nu este o regulă, pentru că fiecare om/organism resimte diferit urcarea pe munte. Contează foarte mult antrenamentul anterior, starea generală de sănătate, experiența, viteza de urcare, odihna, hidratarea pe parcursul zilei și hrana pe care o alegi pe drum.
Durere de cap (de la una ușoară la cea mai cruntă durere de cap pe care ai experimentat-o vreodată):
- pierderea poftei de mâncare,
- somnolență excesivă / lipsa de somn,
- iritabilitate,
- oboseală și moleșeală,
- greață/ vărsături,
- amețeală,
- umflarea mâinilor / picioarelor și feței.
O pastilă minune nu există. De fapt, există, este vorba de Diamox (care are ca substanța activă Acetazolamida), dar vine la pachet cu contraindicații pe măsură, așa că nu lua pastile fără a-ți întreba medicul înainte!
Dacă ești genul de om care vrea sa fie mereu în control, pe langa trusa de urgenta, poți sa iti iei și un Ceas Smartwatch XK Fitness LC301 cu Monitorizare oxigen, dar și multiple funcții precum: pedometru, calorii, distanta, funcții sanatate, moduri sportive, vreme, notificari, jocuri, cronometru si alarma.
Aclimatizarea treptată are farmecul și avantajele ei, așa că iată ce poți sa faci pentru o aclimatizare naturală:
1. Antrenează-te fizic pentru aventurile la altitudini mari
Antrenamentul fizic ajută la creșterea capacității maxime de absorbție a oxigenului - ceea ce înseamnă că mușchii tăi devin mai eficienți în utilizarea oxigenului - și îmbunătățește, de asemenea, capacitatea ta aerobă. Și când spunem antrenament fizic, nu ne referim neapărat la mers la sală, ci la mers pe munte frecvent, în situații cât mai apropiate de cele pe care urmează să le experimentezi.
Ex: Bucegii nu au 5.000m înălțime, dar cu siguranță te va ajuta dacă în fiecare weekend, timp de o lună, te duci și faci un traseu pe munte, înainte să te duci spre ceva mai înalt.
2. Regula de bază: Urcă în zone înalte, dormi în zone joase
Am putea spune că este unul din cele mai importante aspecte ale aclimatizării: câștigi altitudine pe timp de zi și apoi te întorci pentru a dormi la altitudini mai joase.
Corpul înțelege astfel că "trebuie" să producă mai multe celule roșii care să transporte oxigen către mușchi și creier. Iată de ce expedițiile spre Everest Base Camp, Kilimanjaro sau Rwenzori se fac pe o perioadă de minim 5-6 zile, până la săptămâni.
Recomandat este să "avansezi" cu doar 300-500 m altitudine/zi. Este mult mai importantă altitudinea la care dormi, decât înălțimea maximă pe care o atingi în fiecare zi. Spre exemplu, dacă ești deja la 3000 m și urci până la 4000 m într-o zi, poți coborî să dormi la 3300-3500, dar nu mai mult. Și cu cât ai mai multe experiențe recente pe zone înalte de munte, cu atât îți va fi mai ușor să te aclimatizezi.
3. Hidratare și consum caloric și nutritiv potrivit
Corpul tinde să consume mai multe calorii la altitudini mari, deoarece ai nevoie de mai multă energie pentru a-ți menține mușchii în funcțiune și pentru a-ți menține corpul călduros. În plus, aerul la altitudini mari este mai uscat, așa că trebuie să bei suficientă apă pentru a te asigura că organismul tău este hidratat și funcționează corespunzător.
Apă, supă, ceai, nu ezita să bei lichide în orice formă. În plus, pe lista de alimente corespunzătoare, bogate în carbohidrați și ușor de digerat, care te ajută să te recuperezi adaugă și consumă și săruri de rehidratare, potasiu și magneziu. Oricând, pe orice munte, un termos ar trebui să fie nelipsit de pe munte, pentru că o gură de ceai poate face minuni.
4. Odihnă bună
Corpul se recuperează în somn, așa că este important să obții cel puțin șapte opt ore de somn în timpul șederii la altitudini mari. Încearcă să te culci devreme pentru a avea 8-9 ore de somn și să fii pregătit pentru o nouă zi.
Odihna bună vine la pachet cu un cort bun izolant și cu un sac de dormit care să facă față la orice temperatură.
5. Grăbește-te încet!
Adoptă un ritm lent care îți va ajuta corpul să se recupereze mai repede și să se aclimatizeze mai bine.
6. Haine corespunzătoare
Cald. Frig. Soare. Vânt. Poți să treci într-o singură zi prin toate anotimpurile, așa că ai nevoie de haine care să-ți țină de cald, să se usuce repede, să nu rețină mirosuri, și să-ți facă ziua mai ușoară și mai frumoasă.
Aruncă o privire peste hainele din lana merinos, care se vor dovedi cel mai bun prieten într-o tură de munte.
Și dacă totuși îți este rău, ce faci?
Cea mai simplă și mai rapidă variantă este să cobori la o altitudine mai mică. Pe măsură ce cobori vei vedea că dispar și simptomele.
În caz că ești într-un oraș de munte care se află la o altitudine mare (cum este de exemplu Cusco din Peru, care este la 3.399m altitudine), și nu ai cum să cobori mai jos atât de repede, întreabă localnicii/ farmacia ce poți să iei pentru răul de altitudine (în Cuzco de exemplu, localnicii îți vor da să mesteci frunze de coca). Si ia-ti 1-2 zile de pauză și relaxare, în care vei face doar strictul necesar și vei lăsa organismul să se obișnuiască cu noua altitudine. În medie durează între 3-5 zile procesul de aclimatizare.